3. Distanţa de siguranţă care este indicată
în punctul 2, poate fi micşorată în jumătate
(pînă la 125 mm), dacă se va utilza izolaţie
dublă, care poate fi efectuată din două
foi, cum e indicat în punctul 2. Între foi
şi suprafaţa de izolare a peretelui trebuie
să fie lăsat un spaţiu de cel puţin 30 mm.
Izolaţia nu trebuie să aibă contact cu
pardoseaua sau cu tavanul. (Vezi fig. 3).
4. În cazul în care peretele va fi zidit
din cărămidă, între suprafaţa verticală a
focarului şi perete va fi suficient un spaţiu
de 50 mm. (Vezi fig. 4).
Distanţa A pînă la peretele din lemn se
alege în funcţie de izolaţie
fără izolaţie – 500 mm
izolaţie uşoară într-un strat – 250 mm
izolaţie dublă – 125 mm
5. Zidăria din cărămidă cu grosimea de
55 mm, care are capetele deschise şi e
amplasată la o distanţă de minimum 30
mm de la suprafaţa izolată, corespunde
izolaţiei uşoare într-un strat. Izolaţiei
uşoare duble îi corespunde zidăria din
cărămidă de 110 mm. (Vezi fig. 5).
Izolarea tavanului:
În cazul în care distanţa de la suprafaţa
superioară a focarului pînă la tavan e de
minimum 1200 mm, izolarea tavanului nu
e necesară. Dacă distanţa e mai mică de
1200 mm, izolaţia se alege în conformitate
cu punctele 1-3 şi figura 6.
Fig. 3
Fig. 4
Fig. 5
Х мм
Tavanul nu se izolează
1200
Izolaţie uşoară
într-un strat
900
Fig. 6
Intervalul de aer 30 mm
Placă metalică de cel puţin 1 mm
grosime sau o dală de ciment
rezistentă la foc, de cel puţin 7 mm
grosime.