5 RO
NOŢIUNI DE BAZĂ PENTRU SUDURA MIG
RO
În poziţia
, apăsând pe butonul pistoletului gazul iese, eli-
berându-l pornesc sârma şi curentul; apăsându-l din nou se
opresc sârma şi curentul, eliberându-l se opreşte gazul.
În poziţia
aparatul de sudură funcţionează în mod tempo-
rizat; apăsând pe butonul pistoletului începe faza de sudură, care
se va termina în mod automat după intervalul de timp reglat cu
ajutorul potenţiometrului temporizatorului.
2 - Martor aparat pornit.
3 - Martor aparat supraîncălzit sau anomalie.
4 - Potenţiometru de reglare a vitezei sârmei.
5 - Potenţiometru
de reglare a timpului de sudură în puncte, de
la 0,3 la 10 secunde. Funcţionează numai cu selectorul (det. 1 -
Figura 3 Pag. 4.) pe poziţia
6 - Potenţiometru
de reglare a timpului de accelerare a motorului
pentru avansul sârmei.
7 - Potenţiometru
de reglare a timpului în care e menţinută pute-
rea de sudură după semnalul de oprire a acesteia. Practic, dacă
la terminarea sudării acest timp e prea scurt, sârma rămâne lipită
în baie sau iese prea mult din tubul de contact al pistoletului; dacă
timpul reglat e prea lung, sârma se lipeşte pe tubul de contact al
pistoletului, ceea ce duce la defectarea acestuia.
8 - Buton de avansare sârmă "fără curent"
9 - Buton de testare ieşire gaz
10 - Conector pistolet euro
5.0
NOŢIUNI DE BAZĂ PENTRU SUDURA MIG
PRINCIPIILE SUDURII MIG
Sudura MIG e o sudură autogenă, adică permite asamblarea prin
topire a unor piese ce trebuie îmbinate, de acelaşi tip (oţel moale,
inox, aluminiu), şi garantează continuitatea mecanică şi fizică a
materialului. Căldura necesară pentru topirea pieselor ce urmea-
ză a fi sudate e furnizată de un arc electric format între sârmă
(electrod) şi piesa de sudat. Protejarea arcului şi a metalului topit
faţă de aer e garantată de gazul protector.
6.0
CONECTAREA ŞI PREGĂTIREA APARATU-
LUI PENTRU SUDURĂ
Conectaţi cu grijă accesoriile de sudură pentru a evita pierde-
rile de putere sau fugile de gaz periculoase. Respectaţi cu
stricteţe normele de siguranţă.
N.B.NU ACŢIONAŢI COMUTATOARELE ÎN TIMPUL SUDĂRII,
SE POATE DETERIORA APARATUL DE SUDURĂ
CONTROLAŢI IEŞIREA GAZULUI ŞI REGLAŢI FLUXUL ACES-
TUIA CU AJUTORUL ROBINETULUI REDUCTORULUI DE
PRESIUNE.
ATENŢIE: CÂND LUCRAŢI LA EXTERIOR SAU ÎN CONDIŢII
DE VÂNT, PROTEJAŢI FLUXUL DE GAZ INERT CARE, DACĂ
E DEVIAT, NU MAI OFERĂ PROTECŢIE SUDURII.
6.1
SUDAREA
1.
Deschideţi butelia de gaz şi reglaţi ieşirea acestuia conform
poziţiei utilizate. Luaţi cleştele de masă şi conectaţi-l la piesa
ce urmează a fi sudată, într-un punct în care să nu fie vop-
sea, plastic sau rugină.
2.
Selectaţi curentul de sudură cu ajutorul comutatorului (det.
11 - Figura 1 Pag. 4., - Figura 2 Pag. 4.), ţinând cont de faptul
că, cu cât e mai mare grosimea materialului de sudat, cu atât
e mai mare puterea necesară. Primele poziţii ale comutato-
rului sunt adecvate pentru a suda grosimi reduse. De aseme-
nea, ţineţi cont de faptul că orice poziţie selectată are o viteză
proprie de avansare a sârmei, ce poate fi reglată cu ajutorul
butonului de reglare (det. 4 - Figura 1 Pag. 4., - Figura 3
Pag. 4.).
6.2
SUDAREA OŢELULUI CARBON
Pentru sudarea (MIG) a acestor materiale procedaţi astfel:
1.
Utilizaţi un gaz protector cu compoziţie binară, de obicei AR/
CO2 cu o proporţie care merge de la 75 la 80% Argon şi de
la 25 la 20% CO2, sau cu compoziţii ternare, de ex. AR/CO2/
02. Aceste gaze dau căldură la sudare, cordonul va fi uniform
şi estetic, deşi penetrarea va fi relativ scăzută. Folosind an-
hidrida carbonică (MAG) ca gaz protector se va obţine un
cordon îngust şi penetrat, dar ionizarea gazului va afecta sta-
bilitatea arcului.
2.
Utilizaţi o sârmă de sudură de aceeaşi calitate ca şi oţelul
care va fi sudat. E bine să utilizaţi mereu sârmă de calitate
bună, evitând să sudaţi cu sârmă ruginită care poate duce la
defecte de sudură.
În general plaja de curent în care pot fi utilizate sârmele este:
- sârmă mm x 100 = Amperaj minim
- sârmă mm x 200 = Amperaj maxim
Exemplu: sârmă 1,2 mm = Amperaj minim 120/Amperaj
maxim 240. Aceasta pentru amestecuri binare AR/CO2 şi cu
transfer în scurt-circuit (SHORT).
3.
Evitaţi să sudaţi pe piese ruginite sau pe piese care prezintă
pete de ulei sau de unsoare.
4.
Folosiţi pistolete adecvate pentru curentul utilizat.
5.
Controlaţi periodic ca fălcile cleştelui de masă să nu fie dete-
riorate, iar cablurile de sudură (pistolet şi masă) să nu aibă
tăieturi sau arsuri care să le reducă eficienţa.
6.3
SUDAREA OŢELURILOR INOX
Sudarea (MIG) a oţelurilor inoxidabile din seria 300 (austenitice)
trebuie să fie executată cu gaz protector cu conţinut ridicat de Ar-
gon, cu un mic procent de O2 pentru a stabiliza arcul. Amestecul
cel mai folosit este AR/02 98/2.
- Nu utilizaţi CO2 sau amestecuri AR/CO2.
- Nu atingeţi sârma cu mâinile.
Materialele de aport care urmează a fi folosite trebuie să fie de ca-
litate superioară faţă de materialul-bază, iar zona de sudare tre-
buie să fie curată.
6.4
SUDAREA ALUMINIULUI
Pentru sudarea MIG a aluminiului trebuie să se utilizeze:
1.
Argon 100% ca gaz protector.
2.
O sârmă de sudură cu compoziţie adecvată pentru materia-
lul-bază ce urmează a fi sudat. Pentru a suda ALUMAN şi
ANTICORODAL utilizaţi sârmă cu Siliciu de la 3 la 5%. Pen-
tru a suda PERALUMAN şi ERGAL utilizaţi sârmă cu Magne-
ziu 5%.
3.
Un pistolet pregătit pentru sudarea aluminiului.
6.5
SUDURA ÎN PUNCTE
Acest tip special de sudură permite efectuarea sudurii în puncte a
două table suprapuse şi necesită o duză de gaz specială.
Montaţi duza de gaz pentru sudura în puncte, sprijiniţi-o pe piesa
de sudat ţinând-o apăsată. Apăsaţi pe butonul pistoletului. Veţi
Pentru o sudură cât mai bună,
ţineţi sensul de avansare al torţei
cum se indică în figură.
